Editorial

Inițierea unui demers editorial este o acțiune cu multiple sensuri. 
În cazul unui proiect literar nuanțarea acestora pare a fi necesară. Pe de o parte dorința de cunoaștere și exprimare, pe de alta disponibilitatea de a contribui la dezvoltarea, atât cât ne stă în putință, a culturii românești și artei în general, dar, mai cu seamă, crearea unei zone de confort în care cititorul, scriitorul și trecătorul să se încarce pozitiv.

În zona aceasta vom lăsa la intrare tot ceea ce ar putea să ne afecteze, atât pe noi cât și pe ceilalți, un fel de lepădare de sine. Poate fi o zonă a naivității, a bunului simț, a regăsirii de sine sau a meditației, o zonă a întrebărilor personale și a visării, nicidecum conflictuală, competitivă sau atinsă de cele trecătoare, zilnice. Dorim să ne simțim bine împreună, fără orgolii sau prejudecăți, desprinși de ambiții, țeluri sau altele consumatoare de energie. Vrem doar să transmitem ceva din puținul creației noastre, să ne bucurăm împreună, să ne întristăm împreună, să învățăm împreună și să destăinuim ”tainele” pe care simțim că le stăpânim.

Proiectul acesta e deschis, se adresează deopotrivă cititorului avid de lectură, cunoscătorului subtilităților creative, învățăcelului și curiosului. Nu este discriminator nici față de scriitori (autori), nici față de cititori. Ne putem regăsi aici cu toții, indiferent de timpul în care ne-am născut. Mai experimentați, mai tineri, mai înțelepți sau mai entuziaști, cu toții ne putem apropia de scrierea vorbelor.

Fără ranchiună, fără partizanat, fără orgolii nefirești. Știm că suntem buni, știm că ceilalți o știu, știm că suntem ființe sociale și avem nevoie unii de ceilalți. Dezvăluirea ”adevărului” se va face firesc, prin scriere, prin transmitere și receptare. Invitația e să ne exprimăm punctele de vedere într-un cadru deschis bunului simț și nevoii de a cunoaște. Locul privilegiat e al fiecăruia dintre noi. Îl ocupăm deja.

15 martie 2024

Ultima oră
Umbra care devine – Liviu-Ioan MUREȘAN
stau în pat mai mult de jumătate de zi deasupra se mișcă umbra aceea fără nume fără formă fixă închid ochii să adorm și umbra umbrei fără de formă prinde formă umbra umbrei are culoare și sunet și țiuie uneori se desprinde de umbră parcă razele obscure o proiectează în ciudă să-mi stîrnească durere și […]
POȘTA REDACȚIEI
Viață M-am agățat de coama timpului, A galopat cu mine prin ființă. A oferit voință trupului iar capului naivă neștiință. Mi-a arătat în grabă universul, A fost și blând, duios m-a mângâiat, M-a și trădat, împiedicându-mi mersul, Tocmind să aleg drumul tămâiat. M-a trântit fără milă de pământ Să mă provoace spre înțelepțire. Am făcut […]
TRADUCERI LITERARE
Cesare Pavese Mările Sudului (lui Monti) Mergeam pe muchia unui deal, seara, în liniște. În umbra amurgului târziu, vărul meu, un uriaș îmbrăcat în alb, pășea calm, bronzat la față, taciturn. Tăcerea e virtutea noastră. Unul dintre strămoșii noștri trebuie să fi fost foarte singur — un om grozav printre idioți sau un biet slăbănog […]