albastru senil – George GÎTLAN
1. cumva știu că erai frumoasă 
ori altceva nu-mi mai amintesc 
și totuși eu cine sunt 
cineva împarte stele pe cer 
nopțile sunt tot mai lungi 
iar eu încă n-am aflat cine sunt 
dar știu că tu erai frumoasă

2. în urma noastră 
lumea întreagă părea 
că se prăbușește 
și noi două suflete 
diferite prin definiție 
dar egale în simțire 
visându-ne astronauți 
călători printre stele 
descopeream universul 
unei iubiri inefabile 

(fragment din viitorul volum cu același nume)
Post Views: 62