ești peste tot
urmele pașilor tăi sunt înăuntru și afară
oriunde aș merge ai fost deja acolo
râsul cuvintele tale mici stâlcite plânsul de copil cuminte
plimbările cu autobuzul și fuga prin magazine
somnul tău în brațele mele în toate paturile din lume
pe bancheta din spate a mașinii
jucăriile tale împrăștiate frumos
teama grădinița pupicii pe cât mai mulți obraji
înțelepciunea ta care mă bucura și mă speria
în același timp
genunchii zdreliți palmele tale mici odihnindu-se
în palmele mele 

viața a fost nedreaptă cu noi

acum stau aici
un om în umbra lui dumnezeu
nu plâng
nu cerșesc
doar mint întruna că am învățaț să trăiesc fără tine

e liniște în viziru

atât de liniște încât aud cum zâmbești