Am pierdut și spectacolul anului.

Aplaud preatârziu;

Actorul nu aude

Palmele ce plâng și râd ca literele hipersensibile.

Comedia e tragedie

Și hârtia joacăn rolul meu;

Poartă pahar cu aghiasmă

 Pe scenă.

Lumea cărnii sintetice se clatină-n val.

Răsare soarele din farfuria în care ard de vii

Cuvintele rostite de noi.

Degetele de la picioarelele  preacălătoare

Ies prin șosetele destrămate.

Cine are ac, ață și pricepere?

Nimeni!

Mergem șontâc prin cele șapte zile

Lăsate prin lege

Și păsările furtunii magnetice

Ies din hornul în care

Omul a aprins vreascurile.

Trei puncte castigate chiar de Dumnezeu!

E jocul norocului,

Și bilele de sticlă sunt cioburi la  linia de sosire.

 

Iarăși și iarăși trișez,

Îmi duc duminicile la iarbă cosită;

Cred în că ieri  nou-născutul plimbat în londou,

Și sunt evenimentul înmormântat

În 

memoria colectivă.

Nu sunt ușă de biserică.

Sunt orbul ce învață să citească Biblila

Cu amprentele degetelor.

CARTEA

Răsfoire zilnică

 Prințesa Lia

când se spală pe dinți când nu se spală pe dinți
când mușcă sau nu mușcă cu dinții spălați sau nespălați
Lia pune probleme
ceilalți din familie 
intră în panică
nu înțeleg semnele și vocabulele
„mama am făcut!”
și ce a făcut Lia
e un secret
tata ascunde de mama
mama ascunde de tata
Alex ascunde de mama de tata de sine
Alex și Lia au un limbaj ce trece pe sub piele și nu lasă semne
mama și tata își amintesc limbajul
semnele lăsate natural pe piele
vasele purtate aproape de față pentru a ascunde tremurul

SOS strigătul înțelegerii
mama adulmecă ia în brațe
tata adulmecă ia în brațe
Alex adulmecă deschide brațele
Lia adulmecă
se târâie
înțelege Alex înțelege tata înțelege mama
înțelege.

By LIM